Alimentatie si antrenament sportiv in perioada postului religios (2)

  Am citit in urma cu ceva vreme un articol care anunta descoperirea unor vestigii antice, ale unei scoli de gladiatori. In apropierea lor s-au gasit ruinele unor magazii de cereale. Concluzia trasa de unii a fost ca gladiatorii erau...vegetarieni(??).

  Intrebarea care s-ar putea pune este daca este posibil un efort fizic intens fara proteine si grasimi de origine animala? Eu cred ca nu.

  Daca trecem la o dieta preponderent vegetala, antrenamentul nostru sportiv are nevoie de multe ajustari. Dupa o perioada de alimentatie de acest tip, corpul nostru va incerca sa se adapteze: va pierde o parte din masa musculara construita din proteinele de origine animala. Proteinele din vegetale, spre deosebire de cele animale, nu contin toti aminoacizii esentiali si sunt mai slabe decat acestea, nu doar calitativ, cat si cantitativ.

  Partea buna a acestei adaptari este ca vom deveni mai usori. Se stie ca muschii sunt mai grei chiar decat grasimea. Aceasta pierdere in greutate ne va ajuta atunci cand ne miscam, cand alergam, sau cand lucram exercitii care implica propria noastra greutate.

  Partea mai putin buna este ca nu prea vom fi in stare sa facem antrenamente intense, dure, sau sa lucram sustinut cu greutati mari. Antrenamentul ar trebui sa fie unul usor, de mentinere.

  De asemenea, se poate lucra la tehnica. Orice exercitiu pe care il facem are un mod fiziologic, corect si multe alte moduri incorecte, care ne pot duce la accidentari. Exemplele sunt nenumarate si orice sportiv cu oarece experinta a trecut prin ele: de la inflamatii le nivelul incheieturii mainii produse de priza incorecta la impins culcat, pana la durerile de genunchi, cauzate de genuflexiunile facute incorect sau de alergatul defectuos, cu contact pe partea inferioara a talpii...

  Cred ca a face exercitiile corect nu inseamna pierdere de timp, ci o asigurare ca vom avea o viata lunga ca sportivi amatori si ca persoane active.

Mancare de melci

  Pentru ca in articolul trecut scriam despre cei mai buni inlocuitori ai carnii, revin cu o postare despre carnea de melc. Este vorba, in primul rand, despre cele trei soiuri de melci raspandite si la noi, Helix Pomatia (Melcul de Livada), Helix Lucorum (Melcul de Padure) si Helix Aspers (Melcul Roman).

  Carnea de melc are un continut ridicat de proteine si redus de glucide si lipide. Se pare ca vindeca afectiunile pulmonare si ale gatului, aminoacizii ce alcatuiesc proteinele din carnea melcului favorizand de asemenea diminuarea celulitei si a varicelor. Este o carne extrem de gustoasa si hranitoare si usor de procurat- melcii apar de primavara pana toamna, ii gasim in livezi si paduri sau chiar in anumite parcuri, dupa o ploaie cu tunete si fulgere.

    Iata cum se procedeaza:

  Dupa ce am cules melcii (greutatea era de aproximativ 1 kg, cu cochilii cu tot), i-am lasat o saptamana la repaos, la frigider.

 
 Am pus la fiert o oala cu apa si putina sare. Cand a dat in fiert am aruncat melcii inauntru, i-am lasat un minut, i-am scos si i-am tras din cochilie, indepartandu-le burta.

  

 Am calit ceapa si ardeiul gras taiat fideluta si am adaugat melcii. Dupa cateva minute am adaugat rosiile, am pus si sare si le-am lasat la inabusit 15-20 de minute, la foc mic.


         Mancarea am servit-o cu mamaliguta si mujdei. 

            Gustos, sanatos, sofisticat si ieftin in acelasi timp!

Alimentatie si antrenament sportiv in perioada postului religios (1)

  Pentru ca se apropie Postul Pastilor, m-am gandit sa impartasesc din propria-mi experienta despre implicatiile unei alimentatii preponderent vegetale si ce tip de antrenament fizic este potrivit acestei alimentatii, atunci cand incercam sa construim un corp armonios si un spirit pe masura.

   In ceea ce ma priveste, produsele de origine animala ocupa un loc important in dieta mea. Aceste obisnuinte alimentare se schimba insa, uneori, din motive religioase. 

    In urma cu cativa ani am observat ceva ce mi s-a parut ciudat: in perioada postului, cand consumam vegetale, ma ingrasam 2-3 kg, pe care le "depozitam" in zona burtii, iar forta si rezistenta fizica imi scadeau cu 10-20%. Cauza? Senzatia de foame cvasipermanenta, care ma facea sa consum alimente cu indice glicemic ridicat- cartofi, soia, paine, paste, orez, malai, faina de grau. Doar consumul acestor alimente imi dadea senzatia de satietate. Aceasta senzatie tinea insa mai putin decat ii trebuia corpului meu sa proceseze glucidele si sa le transforme in calorii. Imi era insa greu sa ard aceste calorii, pentru ca ma simteam sfarsit, obosit. Surplusul neconsumat se depunea inestetic, mai ales in zona abdominala. 

    Bineinteles ca in perioada postului nu este potrivit sa fim mereu satui. Pe de alta parte, senzatia de moleseala si de lipsa de chef pentru activitati fizice poate fi combatuta nu doar mental, ci si printr-o alimentatie potrivita.

     Este bine sa ne informam si sa consumam vegetale, legume, fructe si cereale cu indice glicemic mic sau mediu, in cantitati moderate. Sa mancam ciuperci, seminte, broccoli, conopida, varza.

     Sa evitam pe cat se poate cartofii (mai ales prajiti, desi sunt atat de buni!), faina alba, soia, zaharul, alcoolul.

      Fructele de mare, molustele, crustaceele, melcii sunt cei mai buni (si sanatosi) inlocuitori ai carnii. Nu inteleg de ce multi stramba din nas doar cand le vad.

      Sa consumam peste cand se poate, incercand sa evitam prajirea lui exagerata.